Andrei ne-a intrebat ce stim sa facem si noi raspundem cu drag:
Stiu sa rad in hohote si sa chiui de bucurie dar in acelasi timp sunt in stare sa incep sa plang instant cu lacrimi maaarrii si rotunde mai ca ale crocodilului
Stiu sa spun "mama" si la nevoie mare tzip si dupa "tati". Spun cu mare claritate "caca" numai ca mami si tati nu s-au prins la ce anume. In rest boscorodesc toata ziulica in bebeluseasca cu apa, dada, baba etc.
Stiu sa fac "Bravo" si ma incapatanez sistematic sa nu fac "Pa". Rad cu gura pana la urechi cand mi se face mie dar nu ma sinchisesc sa intorc gestul.
Nu merg de-a busilea. Am un stil propriu pe coate si pe genunchi care e foarte comod. Arat cateodata ca un soldatzel in transee dar mama nu se supara :) Cand sunt pe canapea sau in patutz iau pozitia de 4 labe dar numai ca sa ma hatzan fatza-spate sau ca sa ma pregatesc sa ma ridic in picioare. Apropo de ridicat in picioare...e pasiunea mea. Combinatia asta plus cataratul propriu zis o ametesc pe mama in fiecare zi pentru ca am viteza nu gluma si nu mi-e teama de nimic ... nici macar de faptul ca la un moment dat se termina de ex canapeaua.
Daca imi dai ambele manutze alerg prin toata casa. De fapt si de drept abia astept sa vina tati de la serviciu sa cer sa fiu plimbata ca la mami nu am sanse. Se incapataneaza si imi tot explica ca daca vreau sa merg sa merg singurica nu de manutze. Cred ca de fapt vrea sa isi menajeze ea spatele ...lenesa de ea :)
La capitolul papica sunt campion. Nu mananc mult dar nu refuz nimic. Mai rau... nu poate manca nimeni langa mine fara sa imi primesc si eu portia. Ador sa pap singurica si gustarea de dimineata asa o servesc. Linguritza nu vrea mami sa mi-o cedeze ... inca... ca o bag cu preponderentza in ochi.
Nu dau jucariile din mana (cine o fi inventat obiceiul asta?!!) !! Se straduie mama sa ma convinga dar eu nu si nu. Iar daca mi le ia ea totusi ma uit urat rau la ea. Nu plang dar tzip si dau din maini zici ca-s elicopter si acum imi iau zborul.
Nu suport sa las constructii de cuburi in picioare. Si imi place la nebunie sa arunc obiecte ori de sus din scaunul de masa ori la distanta atunci cand sunt pe jos. Iar daca binevoieste cineva sa mi le aduca inapoi, se incinge bine de tot joaca. :)
Iubesc masinile, de fapt rotile in general si tot ce se poate inpinge fain frumos pe parchet. Ma joc asa cate jumatate de ora fara sa am nevoie de mami sau de tati.
Imi place la nebunie la cresa! Acolo sunt o gramada de copii, toti mai mari ca mine deci am ce invata. Educatoarele spun ca sunt tare curajoasa si activa. Imi bag nasul peste tot iar daca ma impinge vre-un colocatar fac si eu la fel fara sa plang sau sa fac scandal.
Fac nani singurica dar ce imi place cel mai mult e sa ma alint seara inainte de a merge in patutz cu mami si tati. Ei stau pe canapea iar eu intre ei ma rostogolesc de la unul la altul: pun capul pe unul din ei si stau asa sa fiu mangaiata, apoi ma rostogolesc la celalalt sa imi iau si de acolo portia de iubire. Si asa de cateva ori pana ma apuca cascatul bine de tot si ma duce tati in pat.
Cam asta despre mine. Predam leapsa mai departe ... Razvanel, Evita, Benji si nu numai... treceti la povestit :)
Andrei ne-a intrebat ce stim sa facem si noi raspundem cu drag:
O zi insorita in regiunea asta gri si cu multa ploaie face cat o bucata de tort de ciocolata cand tii regim :). Daca mai pica si in week-end e ca si cum bucata aia de tort are 0.0 calorii. :)) Si astazi a fost o astfel de zi. 
A primit o carticica cantatoare si una de la GoBo cu bebelusi care fac "Cucu-bau".
Oricat m-as stradui sa imi amintesc, Mos Niculae asta e cam pierdut printre amintirile mele din copilarie. Craciunul da !!! ... e acolo la loc de cinste, Mos Gerila care venea la trecerea dintre ani e si el. Numai Mosul cu ghetutele se pare ca nu a prezentat prea mult interes probabil pentru ca nu il sarbatoream cu foarte mult fast.
