10 lalele la 3.50€

Tocmai ce am fost la cumparaturi si mi-am luat si niste lalele: 10 la 3.50€. In Romania ar fi fost precis 9 sau 11 lalele nicicum 10 ca doar "nu duci flori la mort". Ceea ce mi-a amintit de o dilema mai veche de-a noastra.

Stiu ca la inceput am avut dificultati sa cumparam flori aici ca noi tot ceream numar impar si se cruceau floraresele la noi si ne explicau ca nu e bine, trebuie sa luam in numar par. Intre timp am aflat ca si aici se prefera numar impar la buchete si ca se stie ca numarul par se foloseste pentru cimitir. Dar numai in anumite florarii. In piata la tarani o sa gasesti intotdeauna numar par in oferte.

Am incercat sa gasesc explicatii de ce asa si nu invers. Oficial nu am gasit nici un raspuns. "Din popor" explicatiile suna cam asa:

- la romani se va oferi intotdeauna un buchet cu numar impar de flori pentru totul in aceasta lume are pereche. Iar persoana care va primi buchetul il va completa. In completare la aceasta idee este clar ca la ceremoniile funerare se vor aduce intotdeauna flori in numar par.

- la nemti se prefera numar impar pentru aranjamente din cauze practice si anume "un numar impar se poate aranja mai frumos". In schimb de la un numar de 10 flori in sus, regula isi pierde din tarie.

- tot la nemti un buchet mare de 13 flori de ex nu se recomanda. Mai bine 12 sau 14. De...superstitia. :)

-tot la nemti am auzit urmatoarea varianta: nu se prefera un buchet cu numar par de flori pentru ca atunci numaratoarea binecunoscuta "ma iubeste", "nu ma iubeste" etc ar avea un rezultat trist si nedorit. :)

-alta varianta tot nemteasca (se pare ca au idei nu gluma :)): un buchet impar de flori in special la nunta are efect contra unui eventual divort. Un numar par se divizeaza usor, un numar impar nu si aceasta dificultate ar face candidatii la casnicie sa se gandeasca de 2 ori inainte de a inainta un divort.

Cum e pe la voi pe alte taramuri si de ce? Asta daca aveti chef si timp. :)

Antibiotice si tratamente dupa ureche

Recunosc ca eu nu sunt usa de biserica, recunosc ca sunt la randul meu extrem de incapatanata dar in acelasi timp consider ca sunt relativ echilibrata in deciziile luate privitor la sanatatea copilului meu. Adica citesc, ma informez, cer si ascult mai multe pareri. Dar in nici un caz nu imi tratez copilul dupa ureche si mai ales in nici un caz nu ii dau antibiotic numai pentru ca x-ulescu i-a dat copilului in conditii asemanatoare si numai asa i-a trecut.

Am momentan niste nervi cumpliti. Poate total nepotriviti ca vorba aceea "doar nu e copilul meu, ce ma agit eu atat".

Urmatoarea discutie am purtat-o in aceasta dimineata cu o cunostinta care si-a comandat din tara antibiotic pentru copil "asa ca sa il aiba in casa ca astia de aici nu prea dau". In primul rand numai afirmatia asta e suficienta sa imi sara tensiunea de 14 cu 8. Adica in loc sa fii fericit ca ai un medic care nu baga fara discernamant medicamente cu carul in copil mai si comentezi. La insistentele mele ca nu e bine, daca nu ii place medicul sa caute altul etc aflu motivul adevarat: si copilul persoanei din tara a tusit asa ca al ei vre-o 4 saptamani si nu i-a trecut decat cu antibiotic. Si cum al ei tuseste deja de ceva timp si de la medic nu a primit decat un amarat de sirop e cazul sa intervina.

Si exemplu asta nu e singular. Am auzit la foarte multa lume asa ceva. Si efectiv in ochii mei nu au nici o scuza parintii astia. Ok...sa zicem ca daca erau de la tara, rupti de informatie si internet poate mai aveau o scuza ca de...atat ii duce capul. Dar de obicei sunt oameni cititi, cu internet la nas, cu informatia pe tava cum se spune. Si tot nu reusesc sa fata fatza tentatiei de a face pe medicii si se joaca mai ales cu antibiotice.

E drept ca ajuta si sistemul din Romania unde farmacista de la Helpnet vinde orice oricui ca trebuie sa isi faca norma. Aici nu capeti un varf de ata de antibiotic fara reteta de la medic.

Iar scuza cu medicul prost e hilara. Daca nu esti multumit cauta altul. Si asta pana gasesti unul in care sa ai incredere si cu care poti discuta. Iar partea asta cu discutatul e dupa parerea mea foarte importanta. Pentru ca sunt momente cand nu esti tocmai de acord cu ce ti-a spus sau ai citit la randul tau una alta. Si atunci e nevoie de dialog ca increderea sa reziste. Ca pana la urma si medicul ala tot un om e si poate gresi si el. Iar tu ca parinte ai intotdeauna ceva de spus.

Nici nu stiu daca exista asa ceva dar tare as incepe o campanie de trezire la realitate a acestor parinti care se joaca de-a medicii.

Voi ce parere aveti?

Linda sau stii ce cartofi cumperi?

Cu acest post deschid o serie de dileme cu care ma confrunt zi de zi. Mai tin de plictiseala si ajuta ca tratament psihologic. :)

Copilul tot doarme, afara tot gri e si eu ma trezesc minunandu-ma din ce in ce mai mult de lumea asta nebuna in care traim.

Intrebare: care din voi cand se duce la cumparaturi cauta un anumit soi de cartof si nu se lasa pana nu da de el? Si prin soi nu ma refer la descrierea minora "din ala rosu de Hargita" ci la denumire exact, pedigree si acte la mana: Linda, Patricia etc.

Eu nu. Eu pana sa ajung in Germania nici nu stiam ca trebuie sa fiu atenta ce scrie pe punga ca daca am "noroc" si nimeresc "fainosi" ma trezesc ca mi-au disparut cartofii din oala in timp ce ii fierbeam pentru piuree. Ok recunosc...intre timp sufar si eu de mania Bio si cumpar numai asa ceva. Dar ce soi cumpar tot nu stiu si nici nu ma intereseaza.

Ca sa aflu astazi ce ignoranta sunt fata de cetatenii Vaterland-ului care au facut o adevarata revolta numai ca sa nu se scoata de pe piata cartoful Linda. Cine nu ma crede aici e un link cu mai multe informatii http://www.kartoffelvielfalt.de/rettet_linda/index.php .

Chestiunea e de ceva ani dar eu abia acum am aflat de ea. Plus o gramada de alte chestii interesante despre cartof dar tot stau si ma intreb: oare chiar sunt oameni care se agita din cauza asta? Oare eu am mancat Linda din asta vre-odata? Poate da si poate nu am stiut.

Recunosc cu mana pe inima ca oricat ma stradui spiritul meu civic nu reuseste de nici o culoare sa reactioneze la asa ceva. In mintea mea ingusta cartoful e cartof, tare gustos, nu lipseste din casa si da, daca maine mi-ar spune cineva ca vor sa il inlocuiasca complet cu orez poate m-as agita. Dar sa ajung sa il descompun in soiuri e prea mult pentru mine. :)

PS Imi pare rau ca nu gasesc articole in romana sau engleza.