Hristos a inviat!

Hristos a inviat tuturor celor care au sarbatorit ieri Pastele. Noi ne numaram printre norocosii care sarbatoresc de doua ori caci sotul e catolic.

Cum am fost numai intre noi nu am facut cine stie ce pregatiri: un pic de drob, fripturica de miel si oua vopsite de la magazin. In schimb am profitat la maxim de vremea frumoasa asa ca am stat numai pe afara: la nisip pe malul Rinului, prin gradina si ieri la pícnic in Geo park unde Clara a hranit capritele si a fost tare fericita.

Aveti aici cateva poze cu mica mea exploratoare. Grosul e pe webshots pentru cine vrea sa admire mai mult.

Plimbareata sefa

Gradinitza noastra

Am reusit ieri sa facem curat pe terasa si putin in gradina. Avem si floricele noi si acum arata asa:

Cataratoarele (trandafirul face flori mici si galbene)

Cuburile si insulitza
MuscateLevantica, rozmarin si cimbru

Tufe si floricele

Salcia Clarei (plantata cand s-a nascut)

Si alte tufe a la gradina simpla si care creste in voia ei

De-ale Clarei - partea 3 Orator ma fac

Sau o fac. Nu de alta dar vorbeste nene de te ia durerea de cap. Si mai ridica si cate un deget amenintator si gesticuleaza. Un podium ii lipseste.

Dar incet incet printre bebeluseasca de baza incep sa apara si cuvinte nemtesti si romanesti.

Primul nou venit a fost "das" dar cu semnul intrebarii. Adica prescurtarea de la "Was ist das?" (ce e asta?). Si asa incepem noi ziua. Cum face ochi se ridica in picioare in pat, intinde degetul si incepe sa arate toate obiectele din camera: das, das, das. Iar tu trebuie sa explici. Ca altfel insista si nu trece mai departe.

Apoi a venit "da" prescurtare de la "da-mi". Intonatie perfecta, ton de comanda. :) Pe asta l-am priceput repede. Si clar, aratatul cu degetul pentru a indica obiectul dorit.

Intr-o seara, la capatul degetului aflandu-se sticla cu laptic, a iesit "lapte". Care suna mai mult a "apte".

Apoi a venit "Danke". Ca noi suntem bine crescuti si spunem intotdeauna Multumesc. :)

Apoi "Clara". Nu foarte clar, r-ul e cumva in ceata dar merge.

Apoi "Da-i pace!" :) asta dupa ce i-a repetat tasu' de 10 ori sa lase floarea in pace.

Si ar mai fi dar sunt in stadiu de "oare chiar asta a zis?". Asteptam reluarea ca sa fim siguri.

De-ale Clarei - partea 2 Noile fixatii

De cand merge singurica a dezvoltat matza noi fixatii. Se pune fix in fata televizorului si te ignora total cand ii spui sa nu mai stea asa aproape.

Si iubeste meteo-ul. E absolut incredibil. Indiferent de post, cand e meteo incepe sa vocifereze si sa arate cu degetul si e super incantata de ce vede acolo. Noi nu am priceput inca de ce.

Ca sufera de "papucism" stiam de mult. Acum am descoperit si de ce. Ii plac papucii pentru ca fiecare are un alt model pe talpa. Si ii place la nebunie sa urmareasca cu degetele striatiile respective. Culmea e ca desi pantofii sunt la vedere pe hol nu ii ataca. Papucii nene sunt viata ei.

De vre-o luna decimeaza cu mare placere pachetele de servetele umede. Pana acum ceva timp nu au prezentat amaratele nici un interes. Acum insa le scoate pe toate, le insira in toata casa, apoi se apuca sa le suga. Cu unele mai intai sterge parchetul si abia apoi le suge (sa mori nu alta!!). Asa ca noi avem constant criza de servetele umede.

Pusa a cazut in dizgratie. Papusa ei iubita la care se repezea cum intra in casa sa o pupe si sa o giugiuleasca nu mai e iubita. Mai rau...e ignorata complet.

Teren au castigat in ultima vreme chestiile de finete ca de ex pusul capacelor la sticlele de apa sau la borcanele. Si nu doar le pune. Stie foarte bine ca trebuie sa si invarta. Si ca sa le inchida si ca sa le deschida.

Plus ca a inceput sa se joace cu piesele mari de lego. Dar singura. Daca vrei sa te joci cu ea le arunca cat colo si pleaca. Dar singura le baga una in alta, construieste ceva si apoi strica si tot asa. Strange!

Ar mai fi dar abia astept sa trec la partea 3 - vorbirea :)

De-ale Clarei - partea 1 La cumparaturi

Ca nu mai avem bebelus e clar de ceva timp. Ca avem o fetita micutza si extrem de incapatanata si cu personalitate cat casa incepe sa devina extrem de evident mai ales cand iesim la cumparaturi.

Exemplu ieri. Ca sa il lasam pe tati sa goleasca de nisip in liniste cuburile de lemn de pe terasa si sa faca curat in asteptarea noilor flori, am luat copilul si am plecat pe la noi prin sat la o mica plimbare plus ceva mici cumparaturi. Am luat caruciorul ca altfel as fi avut nevoie de 10 ani sa ma duc si sa ma intorc. :)

Primul stop farmacia. Wow...regatul bombonelelor de tuse si de supt, cu gust si fara, cat mai frumos impachetate si mai colorate, puse fix la nivelul caruciorului. Show de prima clasa a facut domnisoara mea. Nu nene...ea vroia bomboane. Si cum cunosc bine marfa nu am cedat ca ii dadeam una si apoi vroia tot raftul. Dar ce urlete!!!!

Mergem la posta sa luam felicitari de Pasti. Aici nu am scapat. Pana nu i-am cumparat doua carticele cu iepurasi nu s-a potolit.

Continuam cu magazinul Bio sa luam morcovi si pastarnac. Ups...coada. A rezistat Clara 2 minute in carucior afara. Dupa nu s-a mai putut. Si a intors aproape tot magazinasul pe dos. Legumele puse jos in cosuri de rafie au fost toate incercate, pipaite, aruncate, adunate etc. Noroc cu doamnele tare dragutze si bine dispuse si care vroiau sa ii dea la plecare si niste Gummi Bärchen rasplata pentru show. :) Eu eram dispusa sa ii dau 2 la fund.

Si mai facem un stop la supermarket sa iau unt. Mai ce mi-a facut la casa. Pai daca acum face asa ma impusc peste un an. Urlete si tzipete ca vroia si ea ceva din rafturile ales pline cu bomboane si ciocolatzele si alune si alte tampenii. Am transpirat 10 litri pana am terminat si am iesit afara.

In conluzie: mi se pare normal ca e curioasa si vrea sa incerce de toate. Dar cum sa o scot la capat cu tzipetele ca ma ia cu transpiratii la cum urla??? Si cum sa fac? Sa cedez sa se faca liniste sau sa raman pe pozitie mai ales cand sunt chestii ca cele de la casa si ca bomboanele de la farmacie pe care sigur nu vreau sa i le dau?

Ceva sugestii, experiente, un subiect pe blog detaliat? Help!!!! :)

Saptamana cu bucluc

Doamne ce greu a fost saptamana asta! Si inca nu am sarit de tot gardul.

Am reusit performanta sa ajungem cu Clara de doua ori la pediatra si de 2 ori la spital. Ultimele 2 drumuri facute astazi caci dupa 3 zile de antibiotic inca facea febra mare si parca se simtea din ce in ce mai rau. La pediatra prima proba de sanga scoate niste valori catastrofale, a doua nici nu o citeste aparatul.
Cauze posibile: ori are aparatul buba ori infectia Clareí e atat de puternica ca aparatul ala mititel nu poate procesa proba de sange. Concluzia: trimitere la camera de urgenta la spital, sunat si anuntat ca vine copilul, fuga la spital, luat sange, verificat din cap pana in picioare si ....asteptat.

(Eu in tot timpul asta eram la birou, intr-o teleconferinta, incercand sa rezolv o problema super urgenta. Cand m-a sunat sotul si mi-a spus ca se duc la spital mi s-a facut rau si mi s-au taiat picioarele si ma chinuiam sa ma controlez sa nu incep sa le plang in hohote alora la telefon).

Vin rezultatele! Nu e grav, alarma falsa. Infectia inca mai este si este inca puternica dar nu e septicemie cum aratau valorile initiale. Continuam tratamentul si speram la mai bine.

Pe mine m-a costat ziua de azi un an din viata. Innebunisem la gandul ca poate are ceva grav sau mai rau ca are ceva si nu reusesc sa gaseasca ce.

Acum incercam sa ne bucuram de week-end si speram sa ne odihnim un pic ca avem toti 3 numai nopti agitate la activ. Si daca o sa fie asa frumos cum se spune o sa mai stam prin gradina si asa poate prinde si matza mea culoare.