Saptamana cu bucluc

Doamne ce greu a fost saptamana asta! Si inca nu am sarit de tot gardul.

Am reusit performanta sa ajungem cu Clara de doua ori la pediatra si de 2 ori la spital. Ultimele 2 drumuri facute astazi caci dupa 3 zile de antibiotic inca facea febra mare si parca se simtea din ce in ce mai rau. La pediatra prima proba de sanga scoate niste valori catastrofale, a doua nici nu o citeste aparatul.
Cauze posibile: ori are aparatul buba ori infectia Clareí e atat de puternica ca aparatul ala mititel nu poate procesa proba de sange. Concluzia: trimitere la camera de urgenta la spital, sunat si anuntat ca vine copilul, fuga la spital, luat sange, verificat din cap pana in picioare si ....asteptat.

(Eu in tot timpul asta eram la birou, intr-o teleconferinta, incercand sa rezolv o problema super urgenta. Cand m-a sunat sotul si mi-a spus ca se duc la spital mi s-a facut rau si mi s-au taiat picioarele si ma chinuiam sa ma controlez sa nu incep sa le plang in hohote alora la telefon).

Vin rezultatele! Nu e grav, alarma falsa. Infectia inca mai este si este inca puternica dar nu e septicemie cum aratau valorile initiale. Continuam tratamentul si speram la mai bine.

Pe mine m-a costat ziua de azi un an din viata. Innebunisem la gandul ca poate are ceva grav sau mai rau ca are ceva si nu reusesc sa gaseasca ce.

Acum incercam sa ne bucuram de week-end si speram sa ne odihnim un pic ca avem toti 3 numai nopti agitate la activ. Si daca o sa fie asa frumos cum se spune o sa mai stam prin gradina si asa poate prinde si matza mea culoare.