Dragii mei cititori
In primul rand sper ca mai existati. E drept ca n-am mai dat nici un semn de viata in ultima vreme dar mi-am promis un an focusat pe activitati non-web.
Si cum bate la usa jumatatea anului m-am apucat sa fac inventarul.
Am pornit la drum cu speranta ca anul asta nu va mai fi Clara asa bolnava. Si cu o exceptie parca parca e mai bine: 2 antibiotice in 6 luni pe caz de puroi in gat si de 4 ori conjunctivita. Puroi am facut si eu dupa ea (asa dureri de gat n-am mai avut de cand eram copil mic), conjunctivita nu ca nu e stilul meu dar in orice caz e din familie (sor'mea face la fel de des).
Exceptia o reprezinta o infectie cu salmonella care aproape ca ne-a dat toata existenta peste cap. Inca nu a scapat de balaur (iese in scaun) desi hopul a fost la inceputul lui martie. S-a dus concediul dar cel mai rau e ca era sa se duca si job-ul ca nu stiam daca o mai primeste la gradinita sau nu. Pana la urma s-a rezolvat desi pana nu trece de tot stau cu inima cat un purice.
Scopul 2 a fost marirea de salariu si avansarea. Cum trecusem deja de 1 aprilie imi pierdusem speranta si injuram criza printre dinti dar pana la urma la venit vestea buna. Yuhuuu!
Scopul 3 : bicicleta si miscare. Checked! Am primit de ziua mea o bicicleta stil olandez cu cos rosu rosu si asa merg eu acum la serviciu cu parul in vant printre lanuri de grau si rapita. Bineinteles cand nu ploua. :)
Scopul 4 a fost buturuga mica dar care putea rasturna caruta mare: lupta impotriva fobiei mele nr1 : masina si eu la volan. In februarie m-am inscris la scoala, am incercat sa ajung macar de 2 ori pe saptamana la teorie (aici e obligatoriul cursul teoretic) si in mai am dat examenul de teorie. Cale libera deci pentru a invata sa conduc. Si a mers mai repede si mai bine decat ma asteptam. O sa ii ridic statuie lui Thomas ptr rabdarea de care a dat dovada. :) De 2 saptamani sunt soferita! Nissan rosu, nr de Krefeld...partiiiieeeeee!
Scopul 5 n-a fost in scop dar e pe post de bonus gras: mama a iesit la pensie si ni se alatura din octombrie. NEBUNIEEE ce fain va fii! Si tot din octombrie schimba Clara gradinita. Am primit loc la gradi de stat, total pe nepregatite (ne asteptam sa intram abia de la anul din august) si e la 10 min de mers pe jos de serviciu. Mama o poate duce si o poate aduce, arata super super bine si normal sunt foarte multi copii la putine educatoare(20-25 la 2 educatoare fata de privat cu 10 copii la 3 educatoare :)). Am emotii enorme dar sper sa iasa totul bine. La ziua de test s-a comportat Clara tare bine si i-a placut mult de educatoare.
Si clar datorita diferentei de cash in advance pe care trebuie sa-i dam lunar se intrevede primul scop pe anul viitor: propria casuta.
Urmeaza poze cu tzutzu mic care s-a facut mare. E o dulce, o incapatanata ceva de speriat si o destepta (normal :)).
Va pup si sa stiti ca nu mai scriu dar de citit va citesc :)
Acum 9 ani


Cate lucruri ai bifat de cat nu ne-am vazut!
RăspundețiȘtergereFelicitari pentru "marire", inca o data si aici! :)
Cu micuta Clara, lucrurile arata mai bine, din punct de vedere boli. Sa speram ca lucrurile se vor imbunatati din ce in ce.
Mamaaaaa si pensiaaaaa - bravo, un pas mare, sa fie sanatoasa si sa va ajute cat de mult poate! Stiu cum este, mami a iesit anul asta si ne ajuta enorm cu Mariuca.
Casuta si bicicleta... Sa stapanesti sanatoasa Ferrari-ul! :))
Iar casuta... va doresc! Si se va intampla.
Puuuuuupam!