vineri, 20 februarie 2009

Rezumatul saptamanii

Cred ca am sa incep o serie chiar asa intitulata ca vad ca pana in week-end nu prea ajung sa ma ating de blog.

Si a mai trecut o saptamana. Si a fost una luuuunnngaaa rau de tot si a debutat cu o sambata noapte nedormita din cauza de premolari sus. Si a continuat cu o duminca cu muci cat cuprinde dar slava Domnului fara febra sau alte complicatii.

Asa ca am pornit la drum luni cu teama strecurata in suflet ca iar se complica mucii Clarei si fac salt rapid la otita si ca iar ratam vaccinul. Nu l-am ratat, l-am facut miercuri dimineata desi nasul tot plin era. Acum asteptam cu interes posibilele efecte dupa 5 zile si speram ca le ratam pe toate. Mucii inca mai sunt dar sper sa scapam de ei week-end-ul asta. Oricum marti avem termin la ORL-ist ca e suspecta de polipi (nu nazali ci din aia la baza gatului - in germana le spune adenoide) si nici nu stiu ce sa sper ca dracoveniile se inlatura prin operatie si asa ceva nu imi doresc. Pe de alta parte pot face atata rau ca mai bine scapi de ei.

La mine enorm de mult de munca. Azi am incercat sa imi refac lista de prioritati si mi-am dat seama ca am reusit sa strang pe masa 5 proiecte de coordonat si implementat si toate trebuie sa fie gata la 1 aprilie. Deci cum prelucrezi o lista numai cu prioritati 1? FIFO = first in, first out. Cel putin teoretic.

In schimb schimbari semnificative in planul cincinal "copilul meu se face mare". :) Nu mai serveste domnisoara Clara scaun de bebe. Adica cum?! Acum nu mai poate manca decat cu noi la masa, pe scaun normal. Si nu mai trebuie sa ii faca mami soldatei, ii face singura si apoi ii papa unul cate unul. Clar mizeria de rigoare trebuie ignorata ca altfel ma urc pe pereti. Important e ca sunt super mandra de ea si ma bucur ca vrea sa faca singura si o si incurajez. Maine ii comand tacamuri pentru manutele ei si ne avantam si in mancatul cu lingurita de una singura.

Inca nu merge singura fara puncte de sprijin (incep sa dezvolt pitici pe creier pe tema asta dar incerc sa ii ignor).

Mananca iar de sparge...un mic exemplu din seara asta. La 17:00 cand am luat-o de la gradi a primit 100g de fructe ca sa nu urle in masina. Ajunsi acasa a mai capat un kiwi si 3 biscuiti.
La 18:30 am mancat noi si a servit si ea normal o felie de paine cu unt.
La 19:00 si-a cerut insistent cerealele cu lapte. A mancat portie normala : 7 linguri mari.
Apoi si-a imbibat toate acestea in vre-o 250 ml de lapte. :)
Si acum vestea cea mare. In aceste conditii nu va mira pe nimeni ca a luat in 3 saptamani 750g. Nu de alta dar am ajuns la 9.900g. Dar la 80cm suntem tot sub medie. :)

Cam asta a fost saptamana noastra. Ne asteapta un week-end lung caci luni e liber si un mini carnaval marti la gradi unde Clara va merge pe post de Alba ca Zapada. Promit ca pun poze. :)

joi, 19 februarie 2009

Die Jecken sind raus!!!


Astazi punct 11:11 s-a dat startul la betia grozava numita in Rheinland carnaval si care va tine pana luni inclusiv. Si pentru ca e asa de important si lumea petrece si bea peste masura, luni este oficial liber.
Nu mai ramane decat sa strig ca la Düsseldorf: Helau!!!! si ca la Köln: Alaaf!!!!
PS Daca stiti germana si totusi nu pricepeti o boaba nu va stresati. Asta nu e germana e Kölsch! :) Adik dialect a la Köln!

sâmbătă, 14 februarie 2009

Cel mai grozav tatic


Am preluat premiul de la Lala si il inaintam cu multa dragoste taticului din dotare.
Stie el de ce dar daca tot suntem in public hai sa dezvaluim cate ceva.
Pentru ca de cand s-a nascut Clara nu s-a mai dezlipit de langa ea.
Pentru ca mi-a fost alaturi de la bun inceput si de atata tinut de mana cat am fost eu in travaliu a facut febra musculara.
Pentru ca mi-a fost alaturi cand nu mai aveam lapte si o luasem pe aratura cu depresiile si se trezea el noptile sa ii dea Clarei biberon desi a 2-a zi mergea la job.
Pentru ca nu are nici o jena sa schimbe pampersi, sa faca baie si sa se ocupe de copil ca si cum ar fi el mama.
Pentru ca imi suporta toanele si oboselile cu stoicism ba chiar mai are loc si de o vorba buna.
Pentru ca face de mancare si curat in casa cand sunt eu terminata si ca ma lasa sa il iau de proaspat si odihnit cand vine de la serviciu si sa i-o pasez pe Clara ca sa respir si eu un pic.
Pentru ca daca il trezesc noaptea la 2 si ii cer inghetata se imbraca si se duce si cumpara fara sa comenteze sau sa se uite urat. Ba mai si suna din benzinarie si imi explica ce sortimente au ca sa fie sigur ca ia exact ce imi place.
Pentru ca faza cu inghetata se poate extrapola in orice domeniu al vietii.
Fazit: stiu ca daca am nevoie de el, oricand si in orice conditii, sare si e langa mine. Mai corect: langa noi.

Prima saptamana

Au trecut deja 3 saptamani de cand am reinceput lucrul dar primele 2 a fost mama aici. Doar saptamana asta am experimentat-o in 3, intre casa, job si cresa.

Si a fost ok, obositor dar acum ca e sambata si ma uit in urma, realizez cate satisfactii am reusit sa strang saptamana asta. Mi-am facut jobul si usor usor realizez cat de tare mi-a lipsit aceea "alta" activitate intelectuala, Clara a fost la cresa, si desi maraita rau ca iese ceva pe partea stanga in spate, a mancat si a dormit bine si a reusit sa nu se imbolnaveasca. E drept ca de dimineata pana seara nu am avut parte nici macar de 5 minute de rasuflu. Caci seara ajungem abia de la 18 acasa, trebuie sa ii fac papa pentru a 2-a zi la gradi, sa pregatesc cina pentru noi, sa facem baie. Abia dupa ce ajunge ea in pat pe la 20:30 merg si eu la dus, ne mai uitam un pic la tv si mai povestim si asta a fost. Vinerea se mai adauga mersul la cumparaturi iar sambata ramane pe lista ce am uitat sa luam vineri.

Dar copilul explodeaza acum intr-un zambet fenomenal si cand ma vede pe mine (inainte avea doar tati parte de asa ceva), are in fiecare seara efectiv explozii de dragalaseala si vine si ne pupa si se freaca cu nasul de fata noastra si baga nasucul in scobitura gatului si sta asta si asteapta sa fie mangaiata. A inceput sa se joace cu Pusa (o papusa primita de ziua ei). O pupa si o iubeste de mama focului si stie sa ne arate unde sunt ochii si gura (cu nasul inca exersam) . A inceput sa se bage dupa perdea si sa faca "Bau" la noi, cauta telefonul si il pune repede la ureche si spune "Alo", isi ia umblatoarea si pleaca cu ea prin casa si vorbeste pe limba ei non-stop (probabil povesteste impresiile din calatorie :)), papa seara extrem de bine.
Inca nu da nimic din mana dar a trecut la nivelul urmator: iti intinde obiectul respectiv si cand vrei sa il iei isi retrage mana si se apuca sa rada in hohote. Dimineata la 6 jumatate e super bine dispusa si inainte sa plecam de acasa tragem o joaca si o alergatura prin pat de sigur trezim ceva vecini cu chiotele noastre (dar nu ne pasa Sac!!). Singura bila neagra e ca urla cand ii pun caciula si fularul. Doamne cat le detesta!

In concluzie bilant pozitiv pentru prima saptamana. Si abia asteptam si restul. Sa ne tina numai Dumnezeu sanatosi. Iar eu una abia astept sa isi faca curaj si sa plece singura la plimbare ca aici tot la stadiul numai 2-3 pasi intre obiecte apropiate suntem. Dar ne-am facut curaj si cand iesim afara prin jurul casei lasam caruciorul si mergem frumusel cu mami sau cu tati de mana. Asa ca sigur nu mai dureaza mult pana Clara mea va fi independenta. :)

joi, 12 februarie 2009

La Multi Ani tata!


Astazi ar fi implinit tata 58 de ani.

La Multi Ani tati!